Piatra Mare cu Carmen si Stefan
Traseu: Ocolire 7 Scari- Cabana- Bunloc- Darste
"Il est des victoires qui mènent a l'impasse comme il est des défaites qui ouvrent des voies nouvelles"
sâmbătă, 8 decembrie 2012
duminică, 2 decembrie 2012
Piatra Craiului - Turnuri
Zarnesti (ora 9.00)- Botorog-P.Zanoaga-Curmatura (2:30 min), Vf Turnu (1.05 h de la Curmatura)- Sindilerie- Coltii Chiliei- Zarnesti (ratat trenul de ora 17)
Saptamana trecuta am sperat sa iesim deasupra norilor. Amintirea turei pe Batrana mai dainuia in sufletul meu... si cred ca va ramane inca destul timp acolo datorita Bucegiului pe Bran, apusului si fetelor....
Sa revin insa la tura asta: ceata umeda si deasa se afla la o altitudine joasa, putin deasupra fantanii lui Botorog iesind din ea. Era cald afara, insa inorat. Bucegii se vedeau din Zanoaga, dar creasta PC nu. Ajunsi devreme la Curmatura, am schimbat planurile si, in loc sa urcam pe P. Mica am zis sa o pornim spre Turnu. Din grupul mare (peste 20 persoane), ne-am desprins patru: Romulus, Razvan, eu si Costica.
Ajunsi in Turnuri am vazut cum peste Fagaras toti norii se raspandisera, acolo era vreme buna, buna de poze, la noi insa, inca nu.
Dar traseul a fost frumos, intr-o companie vioaie, incat cred ca fiecare s-a dus acasa cu un mare zambet pe fata si o satisfactie in suflet. Si asta conteaza cel mai mult!
Saptamana trecuta am sperat sa iesim deasupra norilor. Amintirea turei pe Batrana mai dainuia in sufletul meu... si cred ca va ramane inca destul timp acolo datorita Bucegiului pe Bran, apusului si fetelor....
Sa revin insa la tura asta: ceata umeda si deasa se afla la o altitudine joasa, putin deasupra fantanii lui Botorog iesind din ea. Era cald afara, insa inorat. Bucegii se vedeau din Zanoaga, dar creasta PC nu. Ajunsi devreme la Curmatura, am schimbat planurile si, in loc sa urcam pe P. Mica am zis sa o pornim spre Turnu. Din grupul mare (peste 20 persoane), ne-am desprins patru: Romulus, Razvan, eu si Costica.
Ajunsi in Turnuri am vazut cum peste Fagaras toti norii se raspandisera, acolo era vreme buna, buna de poze, la noi insa, inca nu.
Dar traseul a fost frumos, intr-o companie vioaie, incat cred ca fiecare s-a dus acasa cu un mare zambet pe fata si o satisfactie in suflet. Si asta conteaza cel mai mult!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)