Trascau

Trascaul este un munte intins pe aproximativ 80 km de la Nord la Sud, incepand din dealul Feleacului si terminandu-se in zona Zlatna. Este un munte cu altitudini mici si cu mult exocarst, care rasare dintre pasuni si delusoare. Este un munte frumos si primitor, cu traditie, cu multa vegetatie si ceva al lui...
Vin mereu cu placere aici, cam o data pe an. Mi-s dragi locurile pe care le-am descoperit in studentie... si pe care le-am parcurs cu cei mai dragi prieteni... si pentru care voi avea intotdeauna motivatie si drag sa pornesc la drum.

Tura asta ii propun lui Vlad sa descopere Trascaul, iar Catalinei si lui Tibi sa parcurga traseul alaturi de noi. Sunt proaspat casatoriti, asa ca vreau sa profit de aceasta postare pe blog pentru a le mai ura o data : "Casa de piatra"!
Si va invit sa-i vedeti cat de frumosi sunt :)

Traseul parcurs: M-tirea Ramet, Cheile Rametului pana la Cuptoare pe scoabe, apoi Brana Caprei, sat Cheia, Botani, Tecsesti, Piatra Cetii, Raicani, Fata Pietrii, Cheile M-tirii.

 Portalul din Cheile Rametului

 Caprix in Cheile Rametului, ptr ca fetele "e" flexibile.

 Si baietii le "iubeste" asa.

Mai mult sau mai putin cand "se trag pe cur"

Ne departam de Cheile Rametului, trecem pe deasupra Cheilor Pravului, indreptandu-ne spre Botani

Floricel :D

Piatra Cetii, vedere din Tecsesti

 Iarba inofensiva.

Satui de iarba, multa multa iarba pe coborarea spre Raicani.

Vedere spre Piatra Bulzului la coborare de pe Piatra Cetii.

Bucegi- un traseu de zile mari

Bucegi- un traseu de zile mari- sau... si lungi:  am plecat din Busteni la 8:20 si am ajuns in Bran in jurul orei 9, in capatul satului Poarta.
Nu a fost o intamplare, am mers intentionat pe Clincea, pentru a vedea rododendronul inflorit pe Fata Frumoasa. Mi s-a parut  mai frumoasa ca niciodata, in lumina calda a serii.
Si-n toata bucuria frenetica generata de peisaj si de prezenta unor prieteni dragi, cu care am parcurs tura: Dana, Lotzi, Cristina si Ionut, am simtit cum, in inima mea, asocierea munte- casa s-a rupt, iar casa a ramas necunoscuta, undeva acolo jos,insignifianta, iar eu, am plutit libera spre norul negru de ceata dinspre Omu, spre peretii impunatori ai muntelui Scara si peste pantele ciclam, de care nu voiam sa ma mai desprind.
Traseu: Busteni-Gura Diham-Cab Poiana Izvoarelor-Prepeleac- Bucsoiu Mare- vf Omu- Vf Scara- Clincea- Partia Bran (Zanoaga)
Draga Vlad, acesta postare pe blog ti-o dedic tie, cu un buchet mare mare de rododendron.

 Aglomeratie mare pe Bucsoiu... neasteptat!

 Furnicute pe spinare

 Rododendronul de pe Bucsoiu

 Bucsoiu: as simple as that: first love, you never forget it.
 Aici m-am indragostit eu de munte, iar aceasta poza face parte din cele clasice, nu e tura sa trec pe aceasta carare si sa nu fac acest cadru, care e, privindu-l rational, neschimbat... Numai persoanele s-au schimbat, iar asta este si mai emotionant.

 Adela, sa stii ca te-am pomenit! Aceata este Valea Malaiesti, pe care am urcat-o cu tine, vara trecuta... si cam prin puncul asta am si iesit pe creasta.

 Spre Bran mai apar si stanci de calcar.

 Ionut

 Domurile

 Lotzi

 Ionut

 Io si buchetul ptr Vlad

 

 

 Cristina

 

 Si Dana... :)

 

 

 Valea si lacul Tiganesti

 Grupul vesel :)

 Spre Bucsoiu...

Piatra Craiului

21-22 iulie
O noua tura in care am scapat de ploaie.... ca prin urechile acului.
Multumesc pentru companie si incredere Corinei, Catalinei, lui Victor si lui Vlad.

 Incepe partea draguta din traseu

 Coltul Carugelor ... Oare ce inseamna caruga-carugea? Garoafa?

 O vale :D

 Rimae pe vale

 Asa urca rucsacul meu....

 Si asa izoprenul...

 Si asa as vrea sa urc eu :))

 Pe la ora 11

 Tot pe la ora 11 (suntem rapizi)

Cel mai bogat buchet :)

Bucegi reloaded

Este varianta de anul trecut, cu mici imbunatatiri:
1 Chiar am scapat ca prin minune de ploaie, caci Baiului era negru negru, fekete-fekete, noir noir, black black schwartz-schwartz... si din cand in cand se aprindea lumina, sub forma unui fulger.
2. cascada era superba, imensa
3. noi ne cunoastem bine deja, astfel am reusit iar sa ne ciondanim putin la intrarea pe traseu, ca apoi sa depasim momentul si sa ne simtim foarte bine impreuna.
Se va vedea si in poze ce frumos a fost: