Craciun 2010

Vine vremea colindelor, a dorintelor care se implinesc si a surprizelor.
Vine vremea datinilor stramosesti, a umblatului din casa-n casa, a bucuriei de a fi impreuna (nucleul: Carmen, Ella, Alex, Stefan, la care se adauga vechi colindatori care nu ne-au uitat si noi membri in fiecare an). Un ritual prin care in fiecare an vestim nasterea Domnului si intarim sentimentul apartenentei noastre la  cultura si civilizatia romaneasca. Din mai multe parti ale Europei, aici, acasa, putem vedea Craciunul ca pe ceva special, departe de bradul american si cadourile frumos ambalate ce ne asteapta si pe noi acasa, la intoarcere, departe de febra magazinelor si caldura caselor in care lumea mananca pana la refuz ceea ce a cumparat in exces.

A fost, ca de obicei, un Craciun in care am colindat pana la 6 dimineata. A fost un Craciun extrem de frumos, cald, care pentru mine s-a incheiat in 27, de Sfantul Stefan, cand am avut parte de o colinda ca la carte.

Multumesc Sebi pentru tot, fara tine mi-ar fi lipsit foarte multe.

Lyon

Cei doi prieteni care m-au gazduit: Bogdan si Miruna.

Dijon

Fel de mancare traditional.... toata branza aia era pentru noi... si e extrem extrem de grasa. Meniul a fost foarte bun, dar nu l-am putut da gata in trei persoane.

Laura si Jerome

Un oras cochet, capitala a vinurilor, cu o atmosfera foarte calda pe care probabil am simtit-o extrem de accentuat si din cauza Laurei si a prietenului ei ,Jerome, care m-au primit, plimbat si initiat in tainele Frantei... Laura, ca si pana acum, a avut multe sfaturi bune sa-mi dea.

Plimbare Isere

Chartreuse-Charmant Som

Aceasta a fost ultima zi de toamna la inaltimi de peste 2000 m, cu vant foarte puternic, un foehn cald in oras, dar aici sus, nu-l mai pot numi deloc cald.
Pana acum iarna ne-a tot amenintat, dar de acum doar o shimbare anormala a vremii va face sa se mai topeasca zapada de tot. Asteptand primavara, campurile cu narcise, caldura , natura ne-a oferit un spectacol cum rar se poate vedea: un cer in flacari.

Deci asa vine iarna in Alpi, calare pe nori de foc?

Belledonne-Allevard-Petit Charnier

Vizille

La 16 km de Grenoble se afla cel mai mare si mai frumos castel al regiunii Dauphine, cu un parc foarte foarte dragut.

Dent de Crolle

O tura suuuper matinala, prima pe care era sa o stric ptr ca am intarziat.(asta nu mi s-a intamplat de cand ma stiu)
Nu stiam ca aici in Grenoble tramvaiul circula cu program fix in toate statiile, ca si daca are liber traseul nu se misca mai repede...
Ma intalnesc la Maison du Tourisme cu Paul, apoi in masina cu Filip.

Astia suntem toti azi...se anunta un traseu cu cateva cablulete, un pic de catarare, o zi frumoasa, ce mai, un traseu frumos...

Autobuzul pleaca la 7:10 din La Tronche si in jumatate de ora ne lasa in St Pancrasse, pe versantul estic al lui Dent de Crolle. Semnele imi ridica mie iar probleme, dar Paul cunoaste drumul si cu ochii inchisi, deci ma cam las dusa... (rau, stiu!!!)
Urcam prin Pas d'Oeille, nu avem decat un cablu si catararea lipseste. La ora 11 suntem pe varf, peretele lui Dent de Crolle e imens si perspectiva spre Belledonne se deschide, iar, in toata splendoarea. Sunt fericita, Dent de Crolle fiind unul din cei doi munti pe care vroiam sa merg din prima saptamana de cand sunt aici. Si singurul pe care il pot aborda anul asta, dintre ei. Dar poate, de undeva, va aparea si a doua sansa.

Eu insist sa facem un traseu mai lungut caci mereu simt nevoia sa stiu mai mult si mai mult zin zona asta. Deja incep sa ma simt un mic dictionar, realizez ca in doua luni am facut mari progrese in ceea ce priveste zona in care ma aflu. Deci, o luam spre Roches de Bellefont, poate atingem varful Lans du Malissa. Speram, Paul ne incurajeaza ca mergem bine...pana dam de zapada. Aici incepe sa ne fie greu, sa alunecam. Traseul nu era dificil, dar saritul din piatra in piatra, gheata, pamantul inghetat si noroiul ne fac sa intarziem. Dupa ce mai admiram o ora Mont Blanc, pentru ca ne-a ramas timp, dar nu suficient pentru varf, coboram prin Pas de Rocheplane in St Hilaire.

Neron

Un Crai mai mic, atat ca inaltime (aproximativ 1200), cat si ca lungime (vreo 4 km-linie dreapta), dar mai abrupt.