miercuri, 31 mai 2017
marți, 30 mai 2017
sâmbătă, 13 mai 2017
Paste in muntii Buzaului- reloaded
Oare esti batran cand totul devine reloaded? Ei bine, toate vechi si noua toate... cam asa cu tura asta!
A fost o tura foarte faina, cu noroc, doarece ne-am hotarat tarziu sa participam, iar locurile erau de mult timp rezervate la pensiune, in Gura Teghii.
Ce a fost atat de "fain"? Ei bine, ca am reusit sa vedem multe locuri noi, pe unele eu avandu-le pe lista de "to see" de ani buni. Ca am descoperit aceste locuri noi cu mama si cu niste oameni deosebiti, pe care nu ii cunosteam deloc inainte. Fiecare avea povestea lui, dieta lui, cutumele sale; m-au fascinat prin cat de interesanti si deosebiti erau si mi-au placut pentru ca sunt toleranti si profunzi, calzi si veseli.
Am fost un grup mare, am avut si un Scrooge, sa ne inveseleasca atmosfera, si cantece si dans, si "beserica", si friptura de miel, si de mistret. Am facut trei ture lungute, in trei anotimpuri diferite. Ce puteai cere mai mult de la trei zile?
Ora 10. Pornim in drumetie din satul Furtunesti, aflat la o distanta de 3 km de locul nostru de cazare. Deni stabilise un traseu in circuit care, dupa calcule aproximative, se intindea pe durata a 10 ore si 20 km
Trecem pe unul din podurile suspendate peste Basca Rosilei si intram pe firul vaii Hansarului pe un drumeag noroios. Traversam Hansaru de cateva ori si intram intr-o padure intunecata si deasa de conifere. In zona aceasta relativ joasa, alt. ~1000 m, coniferele sunt putin prezente, asa ca pot fi luate si ca puncte de referinta. In scurt timp trecem in zona foioaselor si urcam prin padure pana ajungem in drumul forestier de coasta. Mergem pe el cateva sute de metri si cotim dreapta pe un drumeag printr-o alta padure de conifere. Ajungem intr-un loc deschis de unde in dreapta se vede Varful Zboiu (1114 m) iar in stanga Lacul Hansaru – un prim obiectiv in traseul de azi. Ora 12.30, ne incadram perfect in graficul turei. Dupa pauza de odihna, gustarica si pozele de rigoare, luam din nou calea codrului dupa directia, tot inainte. Urcam pieptis pana pe muchia dealului si intram in poteca marcata razlet cu triunghi albastru. Poteca continua pe curba de nivel pe celalalt versant. Ajungem sub Varful Arsenie de unde poteca vireaza la dreapta pe la marginea unei exploatari forestiere mai vechi. Aici tinem poteca de creasta printre arbusti. Mai mult intuitia ne conduce pe drumul cel bun. Intram in zona cu copaci seculari unde reapar marcajele si cei care au mai fost prin zona incep sa recunoasca locurile. Parcurgem poteca dus-intors pana la Crucea Spatarului, coboram abrupt la Agatonul Nou, apoi pe curba de nivel, ajungem la Agatonul Vechi.
Trecem pe langa Lacul Mistretilor si coboram abrupt spre Biserica lui Iosif. Aici intalnim primii turisti din traseu. Coboram prin Poiana Cozanei pana in dreptul Chiliei lui Dionisie Torcatorul unde facem pauza de masa. Ora 17, pornim din poiana pe directia N-V avand ca reper brazii din varful dealului unde se afla urmatorul obiectiv. Si, ca de multe ori cand mergi pe considerentul ca directia dreapta este cea mai scurta, ne-am inselat si de data aceasta. Am nimerit intr-un zmeuris si rugi de mure, iar apoi o urcare abrupta ne-a scos gafaind in poteca ce ajungea pe ocolite de pe culmea invecinata.
A fost o tura foarte faina, cu noroc, doarece ne-am hotarat tarziu sa participam, iar locurile erau de mult timp rezervate la pensiune, in Gura Teghii.
Ce a fost atat de "fain"? Ei bine, ca am reusit sa vedem multe locuri noi, pe unele eu avandu-le pe lista de "to see" de ani buni. Ca am descoperit aceste locuri noi cu mama si cu niste oameni deosebiti, pe care nu ii cunosteam deloc inainte. Fiecare avea povestea lui, dieta lui, cutumele sale; m-au fascinat prin cat de interesanti si deosebiti erau si mi-au placut pentru ca sunt toleranti si profunzi, calzi si veseli.
Am fost un grup mare, am avut si un Scrooge, sa ne inveseleasca atmosfera, si cantece si dans, si "beserica", si friptura de miel, si de mistret. Am facut trei ture lungute, in trei anotimpuri diferite. Ce puteai cere mai mult de la trei zile?
Traseu ziua 1: Furtunesti - Culmea Ivanetu - Vestigiile rupestre Nucu - Furtunesti
Am ajuns in Tara a Luanei la 9.30, la “Casa de Vacanta Neagu” din Gura Teghii
Ora 10. Pornim in drumetie din satul Furtunesti, aflat la o distanta de 3 km de locul nostru de cazare. Deni stabilise un traseu in circuit care, dupa calcule aproximative, se intindea pe durata a 10 ore si 20 km
Trecem pe unul din podurile suspendate peste Basca Rosilei si intram pe firul vaii Hansarului pe un drumeag noroios. Traversam Hansaru de cateva ori si intram intr-o padure intunecata si deasa de conifere. In zona aceasta relativ joasa, alt. ~1000 m, coniferele sunt putin prezente, asa ca pot fi luate si ca puncte de referinta. In scurt timp trecem in zona foioaselor si urcam prin padure pana ajungem in drumul forestier de coasta. Mergem pe el cateva sute de metri si cotim dreapta pe un drumeag printr-o alta padure de conifere. Ajungem intr-un loc deschis de unde in dreapta se vede Varful Zboiu (1114 m) iar in stanga Lacul Hansaru – un prim obiectiv in traseul de azi. Ora 12.30, ne incadram perfect in graficul turei. Dupa pauza de odihna, gustarica si pozele de rigoare, luam din nou calea codrului dupa directia, tot inainte. Urcam pieptis pana pe muchia dealului si intram in poteca marcata razlet cu triunghi albastru. Poteca continua pe curba de nivel pe celalalt versant. Ajungem sub Varful Arsenie de unde poteca vireaza la dreapta pe la marginea unei exploatari forestiere mai vechi. Aici tinem poteca de creasta printre arbusti. Mai mult intuitia ne conduce pe drumul cel bun. Intram in zona cu copaci seculari unde reapar marcajele si cei care au mai fost prin zona incep sa recunoasca locurile. Parcurgem poteca dus-intors pana la Crucea Spatarului, coboram abrupt la Agatonul Nou, apoi pe curba de nivel, ajungem la Agatonul Vechi.
Trecem pe langa Lacul Mistretilor si coboram abrupt spre Biserica lui Iosif. Aici intalnim primii turisti din traseu. Coboram prin Poiana Cozanei pana in dreptul Chiliei lui Dionisie Torcatorul unde facem pauza de masa. Ora 17, pornim din poiana pe directia N-V avand ca reper brazii din varful dealului unde se afla urmatorul obiectiv. Si, ca de multe ori cand mergi pe considerentul ca directia dreapta este cea mai scurta, ne-am inselat si de data aceasta. Am nimerit intr-un zmeuris si rugi de mure, iar apoi o urcare abrupta ne-a scos gafaind in poteca ce ajungea pe ocolite de pe culmea invecinata.
Vizitam si ne fotografiem la Piatra Ingaurita si pornim pe drumul de intoarcere spre Furtunesti. Este ora 18.30 si 2 -3 camarazi saturati de balaureala, propun coborarea pe valea pe care am urcat. Mergem pe o poteca pe culmea muntilor pe care o gasim notata pe panouri succesive ca fiind Drumul Ambrei ??? Nu inteleg legatura cu drumul comunal recent asfaltat dintre Patarlagele si Colti, poate doar daca il asociem cu DC 69 care apare marcat pe google maps si care in zona Vaii Largi de-abia se identifica ca un posibil drum de caruta. Sa va fie clar: DC 69 nu exista in teren intre Coltii de Jos si Furtunesti ! =)) (m-tii Buzaului, doar)
Parcurgem niste palcuri de paduri si poieni, pentru ca in final sa coboram abrupt in Valea Larga. Aici ne inscriem pe urmele unui drumeag care in aproape 1 ora, inca pe lumina, ne scoate la podul suspendat aflat in aval de podul traversat dimineata. Tura de sambata se incheie dupa 11 ore de balaurit prin frumosii munti ai Buzaului.
Parcurgem niste palcuri de paduri si poieni, pentru ca in final sa coboram abrupt in Valea Larga. Aici ne inscriem pe urmele unui drumeag care in aproape 1 ora, inca pe lumina, ne scoate la podul suspendat aflat in aval de podul traversat dimineata. Tura de sambata se incheie dupa 11 ore de balaurit prin frumosii munti ai Buzaului.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)