Sau tehnic, imbinarea intre rosturile cladirii.
joi, 20 martie 2014
De la munte la serviciu
Desi nu are legatura cu natura in general si in special cu cea a Romaniei, aceste poze vorbesc mai mult despre tara, despre oameni, despre felul in care se lucreaza, despre o transformare continua, care cu greu poate fi numita evolutie, despre ceva balcanic, despre un specific national, despre cei care locuim si suntem in masura sa actionam si sa schimbam natura si imaginea asezarilor.
Inca in productie
Un strop de arhitectura
Deasupra Hiperdiei, ultimul nivel al cladirii isi asteapta noii chiriasi...
In asteptare, liniste si pace....
Spatii mari si goale, in asteptarea unei noi intrebuintari, se pot bucura de reconversie si nu de disparitie, ca marea majoritate a fabricilor.
Luminita de la capatul tunelului.
Sau tehnic, imbinarea intre rosturile cladirii.
Poza realizata de Sebatian Milea
Boxe de grajd
Poza realizata de Sebastian Milea
Sau tehnic, imbinarea intre rosturile cladirii.
joi, 13 martie 2014
Bucegi- V. Alba- Priponului
Data turei: 16 feb 2014
Participanti: Vlad, Simo, Cristina
Am urcat V Alba pe o zapada perfecta, beton, insa cam putina pentru februarie
O parte din saritoarea Carnului era descoperita, lucru care m-a mirat foarte tare. Acum cativa ani am urcat de 1 mai si micutul prag nu se vedea deloc.
Desi cei care coborau pe vale ne-au speriat ca sus bate un vant groaznic, nu a fost nici pe departe unul din cele mai puternice. Chiar am putut manca la iesirea in platou.
Coborarea a fost o premiera pentru coechipierii mei. Noroc cu Victor, care a rasarit dinspre Costila si se grabea sa coboare V Priponului, deoarece mi-a confirmat intrarea. Eu incepusem deja sa ezit si sa propun Valea Cerbului.
Coborarea, rapida si usoara se termina la stana asezata pe un piemont, deasupra V Cerbului. Putin mai jos intalnim traseul marcat si coboram in graba, caci ne ameninta intunericul. Alegem una dintre variantele spre Gura Diham, drum utilizat si pentru exploatare, plin de noroi. Ghetutele noastre se murdaresc...si dupa o tura asa de faina toata lumea ajunge sa bombane.
V Alba si larice
Cel mai renumit perete din Bucegi
Urcam voios
Aproape de iesirea de pe Alba
In jos se contureaza Priponul, iar in spate se vede Vf Omu
Participanti: Vlad, Simo, Cristina
Am urcat V Alba pe o zapada perfecta, beton, insa cam putina pentru februarie
O parte din saritoarea Carnului era descoperita, lucru care m-a mirat foarte tare. Acum cativa ani am urcat de 1 mai si micutul prag nu se vedea deloc.
Desi cei care coborau pe vale ne-au speriat ca sus bate un vant groaznic, nu a fost nici pe departe unul din cele mai puternice. Chiar am putut manca la iesirea in platou.
Coborarea a fost o premiera pentru coechipierii mei. Noroc cu Victor, care a rasarit dinspre Costila si se grabea sa coboare V Priponului, deoarece mi-a confirmat intrarea. Eu incepusem deja sa ezit si sa propun Valea Cerbului.
Coborarea, rapida si usoara se termina la stana asezata pe un piemont, deasupra V Cerbului. Putin mai jos intalnim traseul marcat si coboram in graba, caci ne ameninta intunericul. Alegem una dintre variantele spre Gura Diham, drum utilizat si pentru exploatare, plin de noroi. Ghetutele noastre se murdaresc...si dupa o tura asa de faina toata lumea ajunge sa bombane.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)