Traseu: Ocolire 7 Scari- Cabana- Bunloc- Darste
sâmbătă, 8 decembrie 2012
duminică, 2 decembrie 2012
Piatra Craiului - Turnuri
Zarnesti (ora 9.00)- Botorog-P.Zanoaga-Curmatura (2:30 min), Vf Turnu (1.05 h de la Curmatura)- Sindilerie- Coltii Chiliei- Zarnesti (ratat trenul de ora 17)
Saptamana trecuta am sperat sa iesim deasupra norilor. Amintirea turei pe Batrana mai dainuia in sufletul meu... si cred ca va ramane inca destul timp acolo datorita Bucegiului pe Bran, apusului si fetelor....
Sa revin insa la tura asta: ceata umeda si deasa se afla la o altitudine joasa, putin deasupra fantanii lui Botorog iesind din ea. Era cald afara, insa inorat. Bucegii se vedeau din Zanoaga, dar creasta PC nu. Ajunsi devreme la Curmatura, am schimbat planurile si, in loc sa urcam pe P. Mica am zis sa o pornim spre Turnu. Din grupul mare (peste 20 persoane), ne-am desprins patru: Romulus, Razvan, eu si Costica.
Ajunsi in Turnuri am vazut cum peste Fagaras toti norii se raspandisera, acolo era vreme buna, buna de poze, la noi insa, inca nu.
Dar traseul a fost frumos, intr-o companie vioaie, incat cred ca fiecare s-a dus acasa cu un mare zambet pe fata si o satisfactie in suflet. Si asta conteaza cel mai mult!
Saptamana trecuta am sperat sa iesim deasupra norilor. Amintirea turei pe Batrana mai dainuia in sufletul meu... si cred ca va ramane inca destul timp acolo datorita Bucegiului pe Bran, apusului si fetelor....
Sa revin insa la tura asta: ceata umeda si deasa se afla la o altitudine joasa, putin deasupra fantanii lui Botorog iesind din ea. Era cald afara, insa inorat. Bucegii se vedeau din Zanoaga, dar creasta PC nu. Ajunsi devreme la Curmatura, am schimbat planurile si, in loc sa urcam pe P. Mica am zis sa o pornim spre Turnu. Din grupul mare (peste 20 persoane), ne-am desprins patru: Romulus, Razvan, eu si Costica.
Dar traseul a fost frumos, intr-o companie vioaie, incat cred ca fiecare s-a dus acasa cu un mare zambet pe fata si o satisfactie in suflet. Si asta conteaza cel mai mult!
miercuri, 21 noiembrie 2012
Bucegiul, marea si soarele de noiembrie
Traseul parcurs a fost: Moieciu de Sus (8:30)- Poiana Gutanu (9:30)- Refugiul Batrana (12:00)- Muntele Batrana- Muntele Doamnele- Varful Omu (14:45)- Valea Gaura- Poiana Gutanu- Moieciu (20:30).
Participantele: Corina, Dana, Cristina, Simona si Gina
Imi e greu sa spun cat de frumoasa a fost aceasta tura, cat de cald a fost afara si cat de bine m-am simtit, asa ca voi lasa pozele sa ilustreze aceasta zi de noiembrie, de care am profitat din plin.
Mecetul Turcesc, Valea Ialomitei, Costila si ultimul plan Baiului
Cabana Omu pregatita de iarna; a fost totusi atat de cald incat am stat in bluze de corp sa mancam, pe bancuta
Coborarea spre Saua Hornurilor
Inainte sa apuna soarele, caldarea doi -Valea Gaura
Apus de soare pe valea Gaura
Participantele: Corina, Dana, Cristina, Simona si Gina
Imi e greu sa spun cat de frumoasa a fost aceasta tura, cat de cald a fost afara si cat de bine m-am simtit, asa ca voi lasa pozele sa ilustreze aceasta zi de noiembrie, de care am profitat din plin.
Vedere spre Piatra Craiului si Iezer; marea de nori nu reuseste sa treaca culoarul Rucar Bran
Prima caldare -Valea Gaura
sâmbătă, 17 noiembrie 2012
Braul lui Martoiu- Piatra Craiului
In 11.11.2012 am pornit cu Cristina spre Braul lui Martoiu.
Pentru mine era traseu nou, iar Cristina urma sa verifice daca il stie , dupa o tentativa nu prea reusita, in care a mers pe deasupra lui si una in care, desi l-a urmat cu strictete, a fost dusa si a plouat continuu.
L-am ales din cauza versantului insorit si a belvederii care se deschide in zona.
Totusi am avut surprize, cateva intensificari ale vantului, pana in zona Botorog, ne taiau respiratia, si ne-au facut sa ne gandim la variante conexe. Nu am renuntat totusi si dupa 3ore si50 min cronometrate din gara, eram in Refugiul Grind. Am urcat incetisor, prin Cheile Pisicii.
O noua surpriza ne astepta la urcarea spre brau. Urmarisem de la refugiu marea pata alba care cobora incet din creasta. De la inceput mi-am zis: cred ca e o mireasa. Nu e exclus, pentru ca am mai vazut una in Ascutit acum un an-doi, dar totusi... poate e cineva cu o parapanta care nu poate sa-si ia zborul. Ei bine, era o mireasa. Foarte frumusica, foarte vesela, urcase imbracata asa, dar incaltata cu bocanci, echipata cu bete si rucsac.
Eh...si acum braul... l-am gasit usor, l-am urmat usor. E nevoie de un pic de gandire logica a terenului. Nu s-ar chema brau daca ai merge prin toti brazii si pasunile, asa cum iti ies in cale. Ceea ce vreau sa spun e ca nu se vede vreo carare, dar am cautat logica traseului, adica locurile prin care ai trece de fiecare data, nu doar o data, accidental. Deci, pe la baza unor stanci solide (in partea de jos mai era ceva stanca sfaramicioasa), braul se intinde urcand si coborand cateva vai. In total noua ne-a luat 1h si 50 min... dar am mers extrem de incet, aici avand parte de ultimele raze de soare.
Pentru mine era traseu nou, iar Cristina urma sa verifice daca il stie , dupa o tentativa nu prea reusita, in care a mers pe deasupra lui si una in care, desi l-a urmat cu strictete, a fost dusa si a plouat continuu.
L-am ales din cauza versantului insorit si a belvederii care se deschide in zona.
Totusi am avut surprize, cateva intensificari ale vantului, pana in zona Botorog, ne taiau respiratia, si ne-au facut sa ne gandim la variante conexe. Nu am renuntat totusi si dupa 3ore si50 min cronometrate din gara, eram in Refugiul Grind. Am urcat incetisor, prin Cheile Pisicii.
O noua surpriza ne astepta la urcarea spre brau. Urmarisem de la refugiu marea pata alba care cobora incet din creasta. De la inceput mi-am zis: cred ca e o mireasa. Nu e exclus, pentru ca am mai vazut una in Ascutit acum un an-doi, dar totusi... poate e cineva cu o parapanta care nu poate sa-si ia zborul. Ei bine, era o mireasa. Foarte frumusica, foarte vesela, urcase imbracata asa, dar incaltata cu bocanci, echipata cu bete si rucsac.
Eh...si acum braul... l-am gasit usor, l-am urmat usor. E nevoie de un pic de gandire logica a terenului. Nu s-ar chema brau daca ai merge prin toti brazii si pasunile, asa cum iti ies in cale. Ceea ce vreau sa spun e ca nu se vede vreo carare, dar am cautat logica traseului, adica locurile prin care ai trece de fiecare data, nu doar o data, accidental. Deci, pe la baza unor stanci solide (in partea de jos mai era ceva stanca sfaramicioasa), braul se intinde urcand si coborand cateva vai. In total noua ne-a luat 1h si 50 min... dar am mers extrem de incet, aici avand parte de ultimele raze de soare.
sâmbătă, 3 noiembrie 2012
@ Brasov
Voila! Autumne a Brasov...
Quoi que je voudrais etre ailleurs, c'est beau ici. Mais beau/bien sont pas pareilles.
Quoi que je voudrais etre ailleurs, c'est beau ici. Mais beau/bien sont pas pareilles.
duminică, 7 octombrie 2012
MPC 2012
Carmen a venit din Cluj pentru a sustine o multime de prieteni de-ai ei, din Sibiu si Cluj, care participau la maraton.
Asa ca, sambata pe la 12, am plecat din Zarnesti pentru ca sa-i poata incuraja spre finish, cu intelegerea ca daca cei pe care-i cunoaste vor trece pana in ora 16, urcam la Curmatura, pentru a ne misca si noi putin si pentru a ne bucura de aceasta sambata calduroasa si senina de octombrie.
Am avut noroc si baietii au trecut toti pana la 15 asa ca am urcat valea Crapaturii. Intr-o ora jumatate eram sus in sa. Pentru ca nu luasem lanterna (ce idee proasta) am renuntat sa urcam pe Piatra Mica si am luat-o spre Curmatura, unde, dupa pauza de masa, am plecat spre poiana Zanoaga. Era inca soare, razele calde de toamna, lumina buna de poze nu ne-au lasat sa ne grabim spre Zarnesti si ne-am plimbat prin poiana. La 19 eram in Zarnesti, in locul din care plecasera si ajunsesera, de mult timp, toti concurentii care au inconjurat acest frumos munte ieri, cei 42 km, in alergare.
Felicitari tuturor!
Asa ca, sambata pe la 12, am plecat din Zarnesti pentru ca sa-i poata incuraja spre finish, cu intelegerea ca daca cei pe care-i cunoaste vor trece pana in ora 16, urcam la Curmatura, pentru a ne misca si noi putin si pentru a ne bucura de aceasta sambata calduroasa si senina de octombrie.
Am avut noroc si baietii au trecut toti pana la 15 asa ca am urcat valea Crapaturii. Intr-o ora jumatate eram sus in sa. Pentru ca nu luasem lanterna (ce idee proasta) am renuntat sa urcam pe Piatra Mica si am luat-o spre Curmatura, unde, dupa pauza de masa, am plecat spre poiana Zanoaga. Era inca soare, razele calde de toamna, lumina buna de poze nu ne-au lasat sa ne grabim spre Zarnesti si ne-am plimbat prin poiana. La 19 eram in Zarnesti, in locul din care plecasera si ajunsesera, de mult timp, toti concurentii care au inconjurat acest frumos munte ieri, cei 42 km, in alergare.
Felicitari tuturor!
Mihai in alergare... Sau in zbor :))
Bucurii de toamna
Belvederea din Saua Crapaturii
In Poiana Zanoaga
duminică, 30 septembrie 2012
Vine toamna...
Braul lui Raducu
Bucegi
Traseu usor si scurt, frumusel si cu mare probabilitate de a intalni capre negre.
Sens de parcurs: Busteni -Jepii Mici- Jepii Mari- Busteni
Timp (mers incet, cu pauze ): 7 ore
Am observat ca intrarea din Jepii Mari este semnalizata pe un brad cu marker, scrie brau. Eu insa prefer intrarea din Jepii Mici, e o intrare clara, care a ramas inca nesemnalizata.
Singura problema intampinata a fost spre iesirea spre Jepii Mari, nu-mi amintem ca iesirea se face coborand o portiune pe ultima vale. Valea fiind pietroasa, cararea nu se mai citeste.
Incendiile de vara asta au facut drumul mai vizibil decat era in urma cu trei-patru ani, fiind probabil intens parcurs de echipele de interventie in perioada de seceta in care s-au aprins pomii.
La un moment dat cararea intersecteaza cateva din portiunile afectate. Nu numai pomii arsi sar in ochi, dar si pungile albastre care au fost umplute cu apa si aruncate din elicopter, care, din diferite motive, nu s-au topit.
Ele sunt deseori stranse in gramezi, dar totusi, au fost lasate pana acum acolo.
Personal, nu cred ca se va mai organiza ceva in aceasta privinta.
PS: SA NU LE LASAM SA SE OBISNUIASCA CU "viata in Bucegi" PREA TARE!!!
Bucegi
Traseu usor si scurt, frumusel si cu mare probabilitate de a intalni capre negre.
Sens de parcurs: Busteni -Jepii Mici- Jepii Mari- Busteni
Timp (mers incet, cu pauze ): 7 ore
Am observat ca intrarea din Jepii Mari este semnalizata pe un brad cu marker, scrie brau. Eu insa prefer intrarea din Jepii Mici, e o intrare clara, care a ramas inca nesemnalizata.
Singura problema intampinata a fost spre iesirea spre Jepii Mari, nu-mi amintem ca iesirea se face coborand o portiune pe ultima vale. Valea fiind pietroasa, cararea nu se mai citeste.
Incendiile de vara asta au facut drumul mai vizibil decat era in urma cu trei-patru ani, fiind probabil intens parcurs de echipele de interventie in perioada de seceta in care s-au aprins pomii.
La un moment dat cararea intersecteaza cateva din portiunile afectate. Nu numai pomii arsi sar in ochi, dar si pungile albastre care au fost umplute cu apa si aruncate din elicopter, care, din diferite motive, nu s-au topit.
Ele sunt deseori stranse in gramezi, dar totusi, au fost lasate pana acum acolo.
Personal, nu cred ca se va mai organiza ceva in aceasta privinta.
PS: SA NU LE LASAM SA SE OBISNUIASCA CU "viata in Bucegi" PREA TARE!!!
marți, 11 septembrie 2012
luni, 3 septembrie 2012
Piatra Craiului
Deux week-ends sur les cretes du Piatra Craiului, trois trajets parcourus en companie des amis de Bucharest, de Cluj (Alba) Valcea et, biensur Brasov.
Comme d'habitude la plupart des trajets sont non-balisés: Braul de Mijloc entre Anghelide et Ref Sperantelor et Braul Cioranga Mare, jusqu'au Padina Popii, Braul Rosu.
Ces tres belle journées, ensoleilées et claires, frais au debut du matin et chaudes au midi nous ont offert des panorames extraordinaires et de photos pareilles.
Attention, les trajets ont suffert des dételioration a cause d'une tres forte tempete qui s'est passée au début de l'été et toutes les berges des riviers ont été affectées sur tout leur parcurs: au niveau suppérieur le chemin et plus raide et en bas l'ancien petit chemin est disparu et remplacé par une valée plus large et rocheuse.
Cata citeste povestea lui Bellu Soricelul din Ref Aninata.
"Doi frati patati" de Leontopodium Alpinum.
Peretele din Padina Popii
Padina lui Calinet si Braul Rosu (dreapta)
Pe curand Craiule!
Comme d'habitude la plupart des trajets sont non-balisés: Braul de Mijloc entre Anghelide et Ref Sperantelor et Braul Cioranga Mare, jusqu'au Padina Popii, Braul Rosu.
Ces tres belle journées, ensoleilées et claires, frais au debut du matin et chaudes au midi nous ont offert des panorames extraordinaires et de photos pareilles.
Attention, les trajets ont suffert des dételioration a cause d'une tres forte tempete qui s'est passée au début de l'été et toutes les berges des riviers ont été affectées sur tout leur parcurs: au niveau suppérieur le chemin et plus raide et en bas l'ancien petit chemin est disparu et remplacé par une valée plus large et rocheuse.
Pe curand Craiule!
duminică, 13 mai 2012
sâmbătă, 5 mai 2012
Bucegi pe Bran
A fost o tura de recunoastere. Probabil pentru la iarna. Am mers pe creasta matematica pana la refugiul Tiganesti, iar apoi ne-am indreptat spre Ciubotea luand-o pe prima vale cu zapada din dreptul refugiului. Fiind foarte cald, coltarii nu erau necesari: s-a inmuiat exact cat trebuiapentru a avea confortul necesar.
O tura cu caldura si cu nelipsitele branduse de 1 mai, cu tort, care s-a prelungit apoi la o poveste... la sarbatorit.
O tura cu caldura si cu nelipsitele branduse de 1 mai, cu tort, care s-a prelungit apoi la o poveste... la sarbatorit.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)